News


The winner of the second European Tree of the Year contest is a lime tree from Hungary
The winner of the second European Tree of the Year contest is, with 11 158 votes, a lime tree from Hungary. In second place an elm from Romania ...
Which one of the European trees has an astonishing story and will win the title?
Interesting and sometimes even touching – stories of the tree finalists of the European Tree of the Year contest 2012 show the connection ...
The winner of the Tree of the Year contest is the Elm thee from Căpeni (Köpec), Covasna County
The voting period of the Tree of the Year contest ended on 31st October 2011. The winner of the contest is the Elm tree from Căpeni (Köpec), Co...
European Tree of the Year
 
Vote the tree of the year
Votes: 298
City:
Iași
Street:
Bârnova la 10 km sud-est de Iași/10 km-re Iasi-tól
County:
Iași
Species:
Tei hibrid natural, Tilia x haynaldiana Simk. (T. platyphyllos x T. tomentosa) / hibrid hárs
Age:
660 ani / 660 éves
Diameter:
6 m
Height:
15 m
Description:

Povestea arborelui este deosebit de interesantă, plecând chiar de la formarea fructului (achenei). Cu aproximativ 660 de ani în urmă, probabil în vara anului 1351, pe stigmatul uneia dintre cele aproximativ 600.000 de flori ale unui tei cu frunza mare (mama), a ajuns un grăuncior de polen de la un tei argintiu (tata), care nu face mai mult de 100.000 de flori/an, dar mai mari, grăuncior adus de vânt sau de către o albină sălbatică. Și astfel s-a format a sămânță „nobilă” și „norocoasă” pentru că n-a fost mâncată de păsări, șoareci, chițcani etc., ci a dat naștere unei plăntuțe. La rândul ei plăntuța a fost din nou norocoasă, pentru că s-a fixat pe sol într-un loc apărat de tăietorii de copaci, în apropierea unui locaș de rugăciune, la numai 10 km distanță de Iași și tot cu noroc a ajuns până la 660 de ani. Vârsta actuală de 660 de ani a teiului hibrid natural are la baza calculului „lățimea medie a inelului anual de creștere în grosime”, de 1,5 mm/an, lățime extrasă din 3 lucrări, dintre care una (Tabele dendrometrice, 1320 pagini, 1957) se bazează pe secționarea și măsurarea unui număr de 1.650 de tei din România, în anul 1950. La nivel european, 660 de ani nu este o vârstă record, pentru că în pădurile gruzine se întâlnesc tei de 600 de ani, iar în vestul Europei și tei de 800-100 de ani. Când teiul hibrid avea aproximativ 57 de ani și cca. 14 cm în diametru, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun (1408), Iașiul a fost menționat ca structură urbană, iar în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1564), orașul a devenit capitala Principatului Moldovei și s-a menținut astfel până în anul 1859, la unirea Principatelor. Teiul din Bârnova a fost martor la unele invazii străine: în anul 1513-jaful tătarilor; în 1686 – incursiunea polonezilor etc. În anul 1603, în timpul domnului Ieremia Movilă, aici exista o mănăstire, cu o bisericuță de lemn. Se pare că tot aici, în timpul lui Ștefan Tomșa (1611-1615; 1621-1623) a mai existat o biserică de lemn. Între anii 1626-1629, sub domnia lui Miron Barnovschi Movilă, când teiul hibrid avea cca. 275 de ani și 82-83 cm în diametru, a fost zidită biserica mănăstirii. Ceva mai târziu, în perioada 1661-1666, domnul Eustratie Dabija a încheiat edificarea mănăstirii, unde a și fost înmormântat, alături de fiica sa. Când teiul avea cca. 377 de ani și 113 cm în diametru, adică în timpul domnului Grigore al II-lea Ghica (1728), orașul Iași a fost afectat grav de o epidemie de friguri. Domnul și toată curtea lui s-au refugiat pentru o vreme la Mănăstirea Bârnova, prilej cu care au fost refăcute clădirile din incintă și s-au amenajat zidul împrejmuitor din piatră. Așadar, Mănăstirea Bârnova a devenit atunci capitala Moldovei, iar teiul a ajuns să apere de soare domnul și familia acestuia, sau altfel spus a devenit un „tei domnesc”. Dar nici acest tei n-a scăpat de suferințele teilor indigeni. În pădurile din România, după vârsta de 100 de ani, teii se îmbolnăvesc de putregaiul trunchiului, produs de ciuperca Trematovalsa matruchotti, care i-a provocat o scorbură și teiului nostru.

 
ep
promoted by
Think outside